Medicii români denumesc examenul citologic “Babeş-Papanicolaou” pentru a cinsti memoria profesorului român Aurel Babeş (1886-1961), cel care a descris primul prezenţa celulelor canceroase pe frotiurile recoltate de la nivelul colului uterin şi a sesizat interesul utilizării metodei citologice în diagnosticul cancerului de col uterin. Împreună cu colegul său, profesorul de ginecologie Constantin Daniel, Aurel Babeş a prezentat comunicarea intitulată “Posibilitatea diagnosticului cancerului uterin cu ajutorul frotiurilor” în sesiunea Societăţii de Ginecologie din Bucureşti din 23 ianuarie 1927, cu un an înaintea lui Papanicolaou. Lucrarea a fost apoi publicată sub titlul “Diagnosticul cancerului colului uterin prin frotiuri” în Analele Societăţii de Ginecologie din Bucureşti din 5 aprilie 1927. Textul integral al lucrării şi ilustraţiile autorului reprezentând modificările celulelor epiteliale maligne au fost preluate de prestigioasa revistă medicală franceză Presse Médicale, care le publică în numărul din 11 aprilie 1928 sub titlul „Diagnostic du cancer du col utérin par les frottis”.
Faptul că examenul citologic este cunoscut în lume sub numele ”Pap-test” şi nu de ”Bab-test” se datorează pe de o parte faptului că Babeş a publicat în limba maternă şi în literatura medicală franceză, ambele fiind inaccesibile comunităţii ştiinţifice de limbă engleză, iar pe de altă parte faptului că, după un prim articol excepţional, el a revenit foarte puţin asupra acestui subiect.
George Papanicolaou (1883-1962), american de origine greacă, contemporan cu Aurel Babeş a prezentat practic aceeaşi metodă de diagnostic citologic, independent de Babeş, în ianuarie 1928, într-o scurtă comunicare intitulată “New Cancer Diagnosis”.
Deşi prima sa comunicare a apărut la un an după cea a lui Babeş, Papanicolaou revine la tema frotiului citologic după 13 ani şi publică, în colaborare cu ginecologul Traut, monografia devenită celebră “Diagnosticul cancerului uterin prin frotiuri vaginale”.
Această lucrare marchează debutul interesului internaţional pentru utilizarea acestei metode drept o armă eficace de depistare a leziunilor colului uterin invizibile cu ochiul liber.
Papanicolaou este şi autorul primei clasificări a rezultatelor frotiurilor citologice (celebrele “clase” Papanicolaou) care a fost utilizată în practică până la începutul anilor ’90, când comunitatea medicală internaţională, luând în considerare noile dovezi ştiinţifice acumulate privind asocierea dintre virusul papilloma uman (HPV), leziunile precanceroase şi cancerul colului uterin, a propus un nou mod de raportare a rezultatelor citologiei, cunoscut sub numele de Sistemul Bethesda.