Cauta in site:
Cautare in Clinica Micomi

Buletinul de analiza

Ce pot intelege din buletinul de analiza?

 

Este bine să ştiţi că modul în care laboratoarele raportează rezultatele examenului citologic s-a schimbat în ultimii ani.

Utilizarea claselor Papanicolaou a fost pusă în discuţia comunităţii medicale încă din anul 1989 când, ţinând cont de dovezile ştiinţifice acumulate privind asocierea între Virusul Papilloma Uman (HPV) pe de o parte şi leziunile precanceroase şi cancerul colului uterin pe de altă parte, a fost propus un nou mod de exprimare a rezultatelor examenului citologic cunoscut ulterior ca Sistemul Bethesda (TBS).

Sistemul Bethesda şi recomandările privind modul de rezolvare a cazurilor cu rezultate citologice sau histopatologice anormale au fost perfecţionate prin consens internaţional în trei rânduri, în 1991, 2001 şi 2006, fiind în prezent utilizate de majoritatea laboratoarelor de specialitate din lume.

Clasele Papanicolaou aparţin de acum istoriei medicinii!

În Sistemul Bethesda rezultatul poate fi:

•  “Negativ pentru o leziune intraepitelială sau malignă”

sau

•  “Cu anormalităţi celulare”.

“Negativ pentru o leziune intraepitelială sau malignă” înseamnă că nu există celule anormale detectabile.

În această categorie sunt incluse diferite aspecte cum sunt cele care ţin de vârstă, ciclul menstrual, tratamente efectuate (cum ar fi cele hormonale sau contraceptive), mici infecţii întâmplătoare.

“Cu anormalităţi celulare”

Anormalităţile celulare pe care le puteţi găsi în rezultatele examenului citologic sunt de mai multe feluri, în funcţie de tipul celulelor afectate (scuamoase sau glandulare) şi de severitatea acestor modificări celulare:
Anormalităţi ale celulelor scuamoase:

 

Atunci când evocă o modificare HPV indusă fără echivoc, anormalităţile celulare sunt clasificate în funcție de aspectul lor la microscopul optic în două categorii principale şi anume:

◦ leziune scuamoasă intraepitelială de grad scazut (cu acronimul în limba engleză LSIL);

◦ leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt (cu acronimul în limba engleză HSIL).

Deși în majoritatea cazurilor rezultatul LSIL arată prezența unei infecții virale trecătoare, studii medicale internaționale recente confirmă faptul că aspectul citologic LSIL nu se suprapune perfect cu modificările histopatologice (bioptice) și arată că probabilitatea ca în spatele unui examen citologic LSIL să existe o leziune de grad înalt este cuprinsă între 12 și 28%.

De aceea, după un rezultat citologic LSIL este nevoie de încă o investigație. Recomandarea clasică de conduită este efectuarea unei colposcopii, conform căreia se optează fie pentru un program de supraveghere, fie pentru efectuarea unei biopsii. Soluția modernă de evidențiere a prezenței unor posibile leziuni de grad înalt neevidențiate de examenul citologic LSIL, sau de evaluare a riscului pentru astfel de modificări, este recurgerea la dubla imunocitomarcare p16/Ki-67 (CINtec plus). Rezultatul pozitiv al acestui test reprezintă o indicație pentru evaluare colposcopică, în timp ce un rezultat negativ permite menținerea unei supravegheri citologice. Testul este util în special la persoane sub 30 de ani, la care este infecția HPV este foarte frecventă și testarea HPV nu se face de rutină.

 

Rezultatul HSIL (leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt) corespunde aproape de regulă cu prezența unui precancer de col uterin și impune o evaluare colposcopică. Aceasta are ca scop identificarea topografiei leziunii de grad înalt, precum și decizia asupra eventualelor teste adiționale necesare, sau direct asupra tipului de intervenție necesară.
•  În aproximativ 5% din lamele examinate se constată prezenţa unor mici modificări celulare care nu permit medicului să le încadreze în categoria rezultatelor cert “negative”, dar nu sunt nici suficient de importante pentru a defini o leziune precanceroasă. Aceste modificări formează o categorie aparte numită celule scuamoase atipice cu semnificaţie nedeterminată (cu acronimul în limba engleză ASC-US).

Studiile de cercetare privind această categorie de rezultate arată că aproximativ jumătate din ele au drept cauză o infecţie cu HPV care la momentul respectiv nu a produs leziuni celulare semnificative, în timp ce cealaltă jumătate reprezintă mici modificări trecătoare.

Dintre cazurile de citologie ASC-US la care testul pentru HPV cu risc înalt este pozitiv, o proporție de 15% reprezintă de fapt leziuni de grad înalt care nu se exprimă citologic, iar 0,1-0,3% pot fi chiar cancere invazive.

Prin urmare, un rezultat ASC-US înseamnă că poate exista o problemă, fapt pentru care este necesară continuarea investigaţiilor. În acest sens, medicul vă poate recomanda conduita clasică, cu una din cele trei căi de mai jos:

◦ testul HPV (de preferat ori de câte ori este posibil),

◦ repetarea examenului citologic după un tratament antiinflamator,

◦ colposcopie.

Conduita modernă este ca și în cazul citologiilor LSIL recurgerea la dubla imunocitomarcare p16/Ki-67 (CINtec plus), un rezultat pozitiv al acestui test reprezentând o indicație fermă pentru evaluare colposcopică.
• O şi mai mică parte din frotiuri sunt etichetate “celule scuamoase atipice, fără a se putea exclude o leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt” (cu acronimul în limba engleză ASC-H). În această situaţie pasul următor necesar este din nou colposcopia.

Anormalităţi ale celulelor glandulare:

•  Modificările celulelor glandulare sunt interpretate în funcţie de severitatea lor în celule atipice, celule atipice în favoarea unei neoplazii şi adenocarcinom in situ.

În această situaţie este nevoie de alte investigaţii diagnostice, care să permită luarea unei decizii potrivite în privinţa tratamentului. Acestea includ, după caz colposcopia, evaluarea endocolului, testarea HPV şi, în situaţia unor sângerări  anormale, efectuarea unui curetaj uterin biopsic şi a unei ecografii.

Celule canceroase

•  Examenul citologic poate arăta uneori prezenţa celulelor canceroase, fie de tip scuamos, fie de tip glandular. Pentru diagnosticul final este nevoie de recoltarea unei biopsii, de preferat tot sub colposcop. Dacă diagnosticul se confirmă, veţi fi îndrumată către un medic oncolog.