“Rana pe col” nu este un diagnostic medical. Ea este doar o etichetă formulată
de către medicul ginecolog într-un limbaj popular cunoscut și însușit de mult
timp de public.
Concluzia “rana pe col” se pune de obicei întâmplator, cu ocazia unor examinări
de specialitate care nu țintesc special patologia acestui organ (cum ar fi o
tulburare a ciclului menstrual, o suspiciune de sarcină, o durere la nivelul
abdomenului inferior), adică la persoane fără simptome specifice, la care
medicul ginecolog remarcă prezența pe col a unor zone congestive, mai roșii, a
unor arii erozive, cu sângerare activă, sau a unei secreții vaginale diferită de
cea fiziologică. De asemenea, pot fi clasificate astfel situațiile în care pacienta
însași se plânge de sângerari intermenstruale sau sângerari la contact.
Pentru ginecolog, “rana” reprezintă o suspiciune locală care impune recurgerea
la anumite metode de diagnostic pentru identificarea conduitei medicale
potrivite. Practica ginecologică a confirmat că o astfel de formulare - care este
cunoscută în rândul femeilor, ușor acceptată și prin această comodă pentru
medic, neconsumatoare de timp de consultație – angajează emoțional pacienta
și este astfel foarte eficientă în motivarea acesteia pentru a efectua investigații
ulterioare.
O parte dintre femei reacționează pozitiv la această informație și apreciază
șansa de a fi fost alertate cu privire la o problemă de sănătate personală față
de care pot lua în timp util atitudine.
Pentru o altă parte dintre paciente însa, concluzia “rana pe col” este percepută
ca o problemă gravă legată de viața intimă, fapt pentru care devine o sursă
importantă de stres, uneori de suspiciuni și de conflicte cu partenerul, punctul
de la care aceste femei încep să dezvolte scenarii pesimiste de viață sau să
caute insistent informații pe internet.
“Rana” nu are un corespondent medical unic și bine definit, dimpotrivă
înseamna tot ce nu pare perfect la examenul ginecologic obișnuit, adică foarte
multe lucruri, dintre care le voi aminti pe cele mai frecvente, fără pretenția de a
face o sistematizare exhaustivă a lor.
De cele mai multe ori, rana reprezintă numai o inflamație trecătoare, adică fără
consecințe pe termen lung, a unui organ cu structură normală. În funcție de
pragul de sensibilitate al fiecărei persoane, inflamația colului și vaginului poate
produce un disconfort local de intensități diferite sau poate fi complet
asimptomatică. De aceea, examenul secreției vaginale este prima măsură care
se ia și care aduce tratamentul adecvat și rezolvarea situației. Unele infecții,
cum ar fi cele cu candida, trichomonas, chlamydia, gonococ, sunt transmisibile
pe cale sexuală și necesită tratarea ambilor parteneri. În principiu acestea sunt
evenimente fără impact major asupra sănătății ulterioare. Netratate, se pot
croniciza și pot duce la diminuarea imunității locale față de alți agenți infecțioși
periculoși, cum este virusul Papilloma Uman (HPV) sau pot influența fertilitatea.
Există și inflamații produse sau întretinute de utilizarea excesiva a tampoanelor
intravaginale care nu sunt consecința unei infecții transmise sexual, ci se
produc prin modificarea florei vaginale saprofite în noul mediu creat de
prezența tamponului, care este anaerob.
Alteori, chiar colul cu cea mai normală structură la persoane tinere (“ectopia”)
este mai congestiv, ridică suspiciuni și impune verificarea situației pentru
infirmarea unei patologii simultane. Colul cicatricial, asimetric în urma unor
rupturi la naștere sau a unor intervenții la acest nivel, colul de dimensiuni mai
mari (hipertrofic) la persoanele cu multe nașteri sau cu inflamații cronicizate,
uneori colul atrofic al persoanelor aflate în postmenopauză sunt în egală măsură
motive care impun verificări.
Impresia ginecologică de “rană” poate avea ca substrat și o leziune de alarmă a
colului uterin. De aceea, în afara examenelor de secreție, investigațiile necesare
cuprind și un examen citologic Babeș-Papanicolaou.
Atunci când acest examen arată prezența unor anormalități celulare, sau chiar
după prima suspiciune formulată la examenul ginecologic, elucidarea situației
impune recurgerea la alte proceduri diagnostice, cum sunt colposcopia și
testarea pentru HPV.
“Rana pe col” reprezintă un motiv frecvent de solicitare a unei consultații de
colposcopie și direct de către pacientele care se informează pe internet.
Eticheta de rană se dezlipește cu mult mai greu decât se pune.
Infirmarea și demitizarea acestui cuvânt este dificilă în timpul consultației de
colposcopie dedicate acestui subiect. Chiar atunci când investigațiile infirmă
fără echivoc orice suspiciune de patologie importantă, este nevoie de multe ori
de explicații medicale complexe, susținute de o tehnică sensibilă de comunicare
interpersonală pentru a convinge pacientele că a fost vorba de ceva trecător.
Această reacție la aflarea unor vești bune dovedește o data în plus impactul
psihologic important al cuvântului “rană pe col”, care face pe oricine să se
gândeasca la ce e mai rău.
Partea bună a situației în care pacientele parcurg cu mult stres astfel de
investigații care se încheie cu final fericit este aceea că ele învată cu această
ocazie lecția prevenției și că de atunci înainte solicită periodic de bună voie
efectuarea examenului citologic Babeș-Papanicolaou și a controlului ginecologic.
Cauterizarea, și ea foarte populară și în general ușor acceptată în trecut de
paciente ca remediu pentru rană, nu este o soluție justificată medical decât în
anumite situații bine definite, în care trebuie oricum excluse modificările
precanceroase ale colului uterin.
